Hartuirea morala la locul de munca este considerata o practica recurenta de umilire, batjocura, izolare, persecutie si tortura psihologica. Consecintele sale depasesc viata privata a angajatului, aducand cu sine pierderi financiare, afectand munca, productivitatea, organizatia si, in cele din urma, societatea.

Intr-un articol precedent, am aratat ca exista la acel moment un proiect legislativ privind hartuirea morala la locul de munca ce nu era intrat in vigoare.

In data de 10 august 2020 a intrat in vigoare Legea nr. 167/2020 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, precum si pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati.

Aceasta noua lege introduce si defineste notiunea de hartuire morala la locul de munca. Desi in legislatie exista anterior notiunea de hartuire psihologica, legiuitorul a particularizat si mai mult, iar hartuirea morala la locul de munca a dobandit caracter de sine statator.

  • Ce reprezinta hartuirea morala la locul de munca?

Hartuirea morala la locul de munca reprezinta orice comportament exercitat cu privire la un angajat de catre un alt angajat care este superiorul sau ierarhic, de catre un subaltern si/sau de catre un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, in legatura cu raporturile de munca, care sa aiba drept scop sau efect o deteriorare a conditiilor de munca prin lezarea drepturilor sau demnitatii angajatului, prin afectarea sanatatii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre urmatoarele forme:

  1. conduita ostila sau nedorita;
  2. comentarii verbale;
  3. actiuni sau gesturi.

Totodata, constituie hartuire morala la locul de munca orice comportament care, prin caracterul sau sistematic, poate aduce atingere demnitatii, integritatii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajati, punand in pericol munca lor sau degradand climatul de lucru.

Legea prevede expres faptul ca stresul si epuizarea fizica intra sub incidenta hartuirii morale la locul de munca.

  • Ce obligatii au angajatorii?

Angajatorii au obligatia sa ia toate masurile pentru a preveni si combate actele de hartuire morala la locul de munca. In acest sens, angajatorii sunt obligati sa introduca notiunea de hartuire morala la locul de munca in regulamentul intern si sa prevada sanctiuni disciplinare pentru angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.

Mai mult, se interzice stabilirea de catre angajator, in orice forma, de reguli sau masuri interne care sa oblige, sa determine sau sa indemne angajatii la savarsirea de acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca.

  • Care sunt sanctiunile pentru angajatori?

Sanctiunile aplicate angajatorilor care nu respecta obligatiile aratate mai sus sunt de natura contraventionala si se sanctioneaza cu amenda.

Daca angajatorul nu ia masuri pentru prevenirea si combaterea actelor de hartuire morala la locul de munca, inclusiv prin prevederea in regulamentul intern al unitatii de sanctiuni disciplinare pentru angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca, risca o amenda intr-un cuantum de la 30.000 lei la 50.000 lei.

Daca angajatorul stabileste in orice forma reguli sau masuri interne care sa oblige, sa determine sau sa indemne angajatii la savarsirea de acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca, sanctiunea este amenda cuprinsa intre 50.000 lei si 200.000 lei.

Mai mult, in masura in care se va ajunge la un litigiu intre angajatul hartuit si angajator, angajatorul poate fi obligat sa intreprinda urmatoarele actiuni:

  1. sa ia toate masurile necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca cu privire la angajatul respectiv;
  2. sa accepte reintegrarea la locul de munca a angajatului in cauza;
  3. sa plateasca angajatului respectiv o despagubire in cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
  4. sa plateasca angajatului respectiv daune compensatorii si morale;
  5. sa plateasca angajatului suma necesara pentru consilierea psihologica de care angajatul are nevoie, pentru o perioada rezonabila stabilita de catre medicul de medicina a muncii;
  6. sa modifice evidentele disciplinare ale angajatului.

Desi legiuitorul roman se aliniaza din ce in ce mai mult reglementarilor europene in materie, exista o suprapunere de norme in materie ce nu poate fi ignorata si pe care urmeaza sa le detaliem intr-un nou articol. Ne referim aici la modificarile asupra Codului Muncii privind discriminarea si definirea discriminarii prin hartuire, Ordonanta nr. 137/2020 privind sanctionarea tuturor formelor de discriminare ce defineste discriminarea si hartuirea morala la locul de munca stabilind norme privind organizarea activitatii angajatorilor (introduse prin Legea nr. 167/2020 si analizate in prezentul articol), dar si Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati care defineste discriminarea, hartuirea psihologica si hartuirea sexuala, si stabileste obligatii in sarcina angajatorilor privind instituirea unei politici interne antihartuire, interzicand, mai nou, si hartuirea morala la locul de munca.

Pentru informatii si probleme practice, puteti contacta Mihai & Co Business Lawyers.

*****